Lume fara de razboaie, plina de femei fericite si grase

Blestemul pămîntului, blestemul slăbirii

"Cum ar arăta planeta fără bărbaţi? Ar fi o lume fără războaie, plină de femei fericite şi grase"
Toate speciile de femele animale au dreptul, ba chiar obligaţia, să se îmbuibe şi să-şi lase blana să crească, altfel nu atrag atenţia masculilor.

La oameni, situaţia e întoarsă pe dos. De-aici pleacă şi legenda psihiatriei, de altfel. Manechine plătite cu greutatea lor în aur (foarte prost, deci) au murit pe frontul de vest al anorexiei, încercînd să cîştige bani, faimă şi bărbaţi deopotrivă.

Au cîştigat pînă la urmă un cavou decent şi-un cîrd de admiratoare seduse de visul de-a ajunge şi ele la perfuzii.

Nu că lumii i-ar păsa prea mult că murise un manechin din Brazilia, Ana Carolina Reston, de anorexie, la 21 de ani. Au căzut late pe podium, la şedinţe foto sau acasă pe parchet, şi acolo au rămas, cu ochii daţi peste cap şi cu genunchii strînşi la piept, dar asta n-a însemnat pentru mapamond decît o idee bună şi-un început promiţător: na, că se poate să ai 40 de kile la 1.72 înălţime. Partea de glob care n-a priceput încă ce este aceea moarte s-a apucat să trăiască (dacă e potrivit verbul ăsta, ceea ce mă îndoiesc) cu grapefruit şi roşii despieliţate.

Şi nu că n-am mai dormi noi acum din cauza broaştelor care le orăcăie lor în maţele cu ecou, cu greu îndesate ghem între buric şi spinare, dar aceste fire de papură cu ochi au făcut moda pentru cîteva miliarde de femei. Din cauza lor, s-a ajuns la teoria că orice femeie care se hrăneşte normal e o vacă.
Piaţa iubirii se cîntăreşte cu ocaua mică. Tot ce e mare sună prost, chiar şi o dragoste mare a ajuns să arate obeză. Patima are nevoie de măsura zero, cel mult doi. Să porţi "medium" în ziua de azi e o pacoste care se tratează chirurgical. E ruşine să ţi se vadă vreun "M" pe eticheta din occipital, la pulover, de-aia te repezi şi-o tai cu foarfeca imediat ce-l cumperi şi, dacă întreabă cineva de ce, spui că te zgîria pe ceafă.

Nu ne malnutrim fiindcă ne e jenă nouă, femeilor, una de alta, ştim foarte bine că slăbim numai şi numai şi numai ca să ne vrea bărbaţii. Aveam cîndva o cunoştinţă-n bloc, o doamnă care, pe la 65 de ani, a slăbit într-o vară 30 de kile şi, dacă n-ar fi arătat ca o ciumă-ncălţată, poate că ne-ar fi impresionat cu dubioasa ei voinţă hodoronc-troncistă, după ce toată viaţa se îndopase.
Manechinele şi cîntăreţele leşină de foame ca să fie celebre. Şi de ce vor ele să fie celebre? Ca să le iubească bărbaţii frumoşi şi bogaţi. Timp în care pe bărbaţi, mai ales dacă au un cont bancar cu mult ţesut adipos, îi doare-n pleasnă de cum arată. Mi-a fost dat să cunosc cirezi întregi de burtoşi care-şi criticau amantele pentru că au pus trei kile pe fund şi-o sută de grame sub bărbie, dublînd-o domestic.

Un miliardar revărsat făcea mişto la fiecare masă de logodnica lui aproape aschilopată, timp în care el sugea şi măduvile din jambon. Într-o zi, a prins-o beată şi i-a trîntit şi ea lui că arată ca porcul de Bazna. El a tăcut şocat, a privit-o lung şi umed, s-a uitat la el însuşi în jos, n-a mai reuşit să zărească nimic la sud de burtă, a ridicat apoi privirea la cer, a oftat din rărunchi şi s-a retras trist în dormitorul lui. De a doua zi, el s-a trezit alt om şi-a luat o decizie care i-a schimbat viaţa: şi-a găsit altă logodnică.Bărbaţii de lîngă noi ne iartă orice în afară de fălci. Cel mai frecvent motiv (secret) de divorţ, din seria netam-nesam, e diametrul nevestei. Iubitul tău te-ar scuza că te-a prins îngenuncheată la prohab străin - cu toate că iniţial spuseseşi că ai luat ceva în gură dimineaţa şi că, în rest, nu mai mănînci decît fructe toată ziua. Dacă materia pe care-o molfăi adulterin n-are calorii, bărbatul tău va uita, în cele din urmă, umilinţa coarnelor. Dar dacă buca ţi se umflă de la o lună la alta, el nu va putea trece niciodată peste acest semn de trădare din partea ta şi-a metabolismului tău tîmpit.

Înşală-l cu opt bărbaţi şi-o să te ierte, îngraşă-te opt kile şi-o să te înşele el, mai îngraşă-te încă opt şi-o să te lase. Regulamentul supravieţuirii în cuplu e limpede ca apa chioară cu care ţi se pretinde să trăieşti: tot ce faci tu bun poate să fie imoral şi ilegal, dar să nu cumva să-îngraşe.

Scrisoare pentru atunci cand nu voi fi linga tine

Pentru că în viața mea sunt persoane, necătînd la distanța care separă reușesc sa imi fie alaturi în clipe de tristețe sufletească. Mai jos am decis să transcriu scrisoarea lăsată de ea... Ea a știut să îmi facă toamnele mai frumoase prin felul ei de a fi, calmă, înteleaptă, blînda și amuzantă. Are o noblețe în suflet care reușește să îți sufoce toate pornirile răutăcioase. Corăbiile ei s-au împotmolit în valuri  în mijlocul furtunii și ironia sorții este că nu pot fi alături de ea...acum cand are cel mai mult nevoie. O cheamă Rodica, fecioară ca și mine, ciudată ca și mine. Scrisoare datează de prin 2008. Hope you will enjoy ;)

Dragă fluturaș,

Dacă corăbiile tale plecau nebunește în larg pe vreme de rămas....cuvinte în rădăcină s-au înecat,nu te gîndi, în nici un caz,ca ți-ar fi mai bine lînga ele ....și nici nu întîrzia pe mal. Refă-ți degrabă flota feminității și.....Toate pînzele Sus!
Dragostea e Oarba. NU EA CI NOI!!! Obișnuim să aruncăm hadicapurile noastre în seama unor sentimente ce n-au altă vină decît aceea că le este dat SĂ FIE TRAITE DE OAMENI IMPERFECȚI, pentru că tot ce se intamplă rău într-o iubire vine din slăbiciunea vederii noastre și din ignorarea semnelor, chiar și cînd acestea ne scot ochii.
Nu ne-am gîndit că chiar dacă ar avea cu adevarat ochi, Dragostea nici nu s-ar uita la unii dintre noi ? Pentru că doar așa putea avea sens zicala ce a devenit paravanul ratacirilor noastre. Și nu e ridicol că tocmai propriile greșeli să ne aducă în pragul disperarii, cand,cu puțină îngăduință față de sine și cu un strop de umor,am putea să întoarcem o foaie noua și să căscăm mai bine ochii? Dacă nu e dragoste, pur și simplu, nu mai e nimic de făcut acolo.De ce ai m-ai întîrzia din timpul tau neprețuit în bula de nefericire în care simți că te sufoci? Și nu te mai teme de ziua de mîine fără de el, pentru că aceea va fi ziua în care, după multă vreme, vor lipsi minciuna, și umilința, și zbuciumul. Bun ,de data asta ai pierdut, dar amintește-ți că măreția speciei umane nu stă în a te feri să nu cazi, ci în a reuși să te ridici de fiecare data cînd ai căzut. Zîmbește ți spune-ți cu umor că experiență e ceea ce obții!
Te pup , cu drag te îmbrățișez

Vise...

Cine nu le are? Cine nu tinde sa la aiba? Cine din noi nu s-a gasit intins, cu ochii inchisi visand...la tot ce vrei si la tot ce nici prin cap nu ti-ar trece. Unii viseaza popularitate, altii se vad bogatii, altii se vad la un job prestigios...altii insa viseaza la minute moi cu degete microscopice care in miez de noapte iti mangaie fata si te intreaba intr-o bebeleza perfecta :"Mama?"
Ma gandeam ca ne place sa vorbim despre orice, suntem mai liberi si asta ne permite sa abordam unele teme de discutii , sa le lasam si sa luam de capat altele. Vorbim despre orice si tinem cont de ce e la moda...politica, incalcarea drepturilor, intoleranta... Dar despre copii de ce evitam sa vorbim? Nu ne dorim? Nu ne putem permite sa-i avem? E prea devreme sa-i avem? Poate prea tirziu? Ne incomodeaza subiectul din cauza absentei unui partener... ori poate evitam subiectul pentru ca nu cumva partnerul sexual sa creada ca se incerca constrangerea lui.
Nu ma gandesc la copii prea des ... dar sunt clipe care fac sa ti se topeasca pina si ultimul fluture din stomac. Cea mai tare istorie din aceasta categorie mi s-a intimplat vara trecuta. Era cald si pe terenul de fotbal care ma ducea spre casa mea m-am intersectat cu un pici care vazandu-ma venind inspre el si -a luat viteza (venea spre mine prea repede pentru, banuiesc eu, ai lui 2 ani) si ma gandeam ...ok cred primesc acus un pumn  in picior... adevarul e ca ei sunt imprevizibili (fenomenal, nu?) nu stii ce vor face, cum vor  reactiona, pentru ca ei nu se prefac, nu mimeaza fericirea, satisfactia ori ura. Si ma gandeam zic no, un pumn  nu-i mortal :) au fost mai grave in viata mea. Surpriza a fost peste masura asteptarilor. In fuga asta s-a apropiat si mi-a cuprins piciorul... mi-am aplecat capul spre puiul de om si am descoperit ca avea doi dinti sus, doua gropite obraznice, un zambet cat un soare si niste ochi care te puteau transforma in fanul lui pentru toata copilaria. Si m-am topit, pentru ca ceva mai dulce nu putea sa mi se intimple.
Eu inca nu visez la ei poate din acelasi motive pentru care evit sa vorbesc. Sunt insa printe noi prieteni care si-i doresc, care viseaza anume la manute moi cu degete microscopice, sunt printre noi ce care tinajesc dupa senzatia de biscuit umed pe fata (stim de ce) sunt printre noi unii carora li se par goale imbratisarile pentru ca miinile lui nu  cuprind cm de piele fina si nu ating bucata aia de pampers  impachetata pe o "palma" de poponet. Ei viseaza, ei isi doresc, ei vor realiza.
Dar tu? Tu la ce visezi?

http://a6.sphotos.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-snc1/6255_121810156397_657071397_2487954_4210765_n.jpg